Este o plantă care supraviețuiește în ciuda tuturor vicisitudinilor. Cu flori asemănătoare margaretelor, de un galben ca soarele, arnica crește în regiuni montane și, cu cât este mai mare altitudinea și mai puțin propice solul, cu atât este mai aromată. Denumită în trecut pielea mielului, a primit și numele de ochi de lup, pentru că, de la distanță, florile ei seamănă cu ochii lupilor singuratici. Arnica este bogată în inulină, seleniu și magneziu, aceste elemente fiind deosebit de importante în lupta zilnică a organismului cu factorii toxici și poluanți. Arnica este extrem de eficientă pentru menținerea sănătății oaselor, pentru ameliorarea problemelor cardiace în special la cei vârstnici, pentru vindecarea iritațiilor pielii. Frunzele de arnică erau, în trecut, mestecate pentru a preveni și înlătura starea de oboseală și lipsa de energie, iar florile acestei plante erau utilizate sub formă de cataplasme pentru a ameliora durerea provocată de gleznele scrântite. Rădăcina de arnică nu este nici ea de neglijat, conține elemente cu puternic efect antiinflamator, iar hotelurile din stațiunile montane oferă, de regulă, împachetări corporale cu arnică, pentru turiștii care au depus un efort fizic intens pe pârtiile de ski.