Oct 11, 2015

Menta

Categories:

Menta – planta universală

Menta sau izma apare, ca plantă izbăvitoare, inclusiv în pildele religioase și în legendele din mitologia greacă. Legenda spune că menta a apărut ca dar de la Dumnezeu pentru a răsplăti bunătatea oamenilor, alături de un izvor cu apă rece, în mijlocul deșertului, după ce un om milostiv i-a oferit apă Apostolului Petru, pentru a-și potoli setea. În antichitate, menta era folosită pentru împrospătarea respirației, dar și pentru a marca zilele de sărbătoare. Uleiul de mentă este utilizat pentru a stimula apetitul, pentru a trata rănile, înțepăturile de insecte ori mâncărimile de piele, sau pentru masaj de relaxare. Uleiul se aplică în cantitate mică pe piele și se masează câteva secunde, produce un efect de răcorire instantaneu, adăugat în apa de baie are un efect relaxant al mușchilor și asupra stării de spirit, iar ceaiul de mentă calmează stomacul și întărește memoria, stimulează secreția și eliminarea bilei, combate grețurile și colicii.

Glicerina

Categories:

Gălbenelele

Categories:

Gălbenelele aparțin aceleiași familii ca și crizantemele și margaretele. Înfloresc primăvara devreme și rezistă până dă înghețul. Petalele portocalii-galbene ale florii au fost utilizate de strămoșii noștri de secole. Cercetătorii au găsit dovezi care susțin ideea că încă din secolul XII gălbenelele erau utilizate sub diverse forme, de la ceaiuri la creme, pentru tratarea unor afecțiuni dintre cele mai diverse. Gălbenelele conțin cantități mari de flavonoide, antioxidanți care protejează celulele de efectele radicalilor liberi. Gălbenelele au fost utilizate de secole pentru a trata durerile de stomac și ulcerele, pentru a ameliora crampele menstruale. Crema de gălbenele este recunoscută pentru că ajută la vindecarea mai rapidă a rănilor, iar testele realizate pe animale au arătat că acest efect se produce grație faptului că gălbenelele măresc fluxul de sânge și de oxigen spre zona afectată și ajută corpul să producă țesutul sănătos necesar. De asemenea, gălbenelele sunt utilizate în tratarea arsurilor minore, pentru o mai bună hidratare a pielii, dar pot fi utilizate și pentru prevenirea dermatitelor sau a inflamației pielii în cazul cancerelor de sân, în timpul tratamentului convențional.

Stejarul

Categories:

Copacul soarelui. Al luptătorilor pentru dreptate. Simbolizează abundență, fertilitatea, longevitate, protecție divină. Toate părțile stejarului simbolizează și aduc protecție. Cu mii de ani în urmă, vindecătoarele ascultau foșnetul frunzelor de stejar și preziceau destinul grupului din care făceau parte. Acest obicei era utilizat mai ales înainte de o luptă a grupului. Scoarța de stejar alb este astringentă și antiseptică, conține tanin, fiind astfel un remediu folosit de sute de ani pentru tratarea tuberculozei. Spre deosebire de alte tipuri de stejar, cum ar fi cel negru sau roșu, ale căror proprietăți se fac mai bine simțite dacă sunt utilizate doar extern, scoarța de stejar alb poate fi utilizată atât pentru micșorarea venelor varicoase, dar și pentru afecțiuni ale organelor interne, ca de exemplu, probleme rectale interne, hemoroizi, leucoree, răni la nivelul gâtului.

Rășina de conifere

Categories:

Rășina de conifere este un lichid vâscos, de culoarea caramelului, ce traversează trunchiul copacului și se colectează acolo unde identifică o rană sau o traumă a acestuia. Picură strop cu strop până când formează o peliculă protectoare pentru trunchiul copacului, și, grație rolului său cicatrizant și dezinfectant, îi oblojește rana. În situația în care copacul este “asaltat” de insecte, tot rășina este cea care împiedică invazia și țină dăunătorii la distanță. Pe măsură ce trece timpul, rășina se întărește și formează blocuri striate, de culoarea chihlimbarului, cu o consistență de piatră, blocuri care au primit, încă din antichitate, numele de stâncă, odată cunoscute proprietățile de întărire a organismului uman. Nenumărate sunt proprietățile și modurile de utilizare ale rășinei de conifere.

După o zi stresantă, la finalul căreia simțiți că sunteți sfârșiți de oboseală, luați o cantitate mică de rășină de conifere, puneți-o asupra unor cărbuni încinși sau pe o placă de metal și aprindeți-o. Mirosul dulceag răspândit care va învălui camera, vă va intra în corp prin toți porii. Veți simți o stare de calm, de bine, veți înțelege, grație mirosului de rășină arsă, de ce mii de ani fumul plantelor arse care se ridica la cer era considerat o ofrandă adusă zeilor.

Tinctura de rășină de conifere este o altă modalitate prin care vă puteți bucura de proprietățile rășinei și o puteți prepara singuri. Rășina se dizolvă în alcool de aproximativ 95%, folosind 5 măsuri de alcool la 1 măsură de rășină.

De asemenea, rășina de conifere poate fi utilizată pentru spălarea interiorului cavității bucale, datorită potențialului său antimicrobian, și ajută în expectorație.

Nici în ceea ce privește latura cosmetică, rășina de conifere nu trebuie uitată. Combinată cu ulei de jojoba, de exemplu, reprezintă o bază pentru un parfum minunat, care păstrează și transmite prospețimea muntelui, fiind demonstrat că prelungește rezistența parfumului. De asemenea, rășina topită într-un ulei aromatic poate fi integrată cu success în orice cremă de corp, fie pentru o mai bună hidratare a pielii, fie pentru a calma durerile musculare, ale articulațiilor și pentru a ajuta circulația periferică.

Vitamina A

Categories:

Vitamina A – sau vitamina ochiului

Vă aduceți aminte cum vă spuneau bunicile că nu aveți nevoie de ochelari dacă mâncați morcovi? Ei bine, vitamina A este responsabilă de această minune. Din acest motiv, vitamina A este și numită vitamina ochiului. Aceasta se depozitează în corpul uman, sub două forme- retinolul, formă activă a vitaminei A, care provine din alimentele de origine animală, cum ar fi gălbenuș de ou, brânză, lapte, unt și beta-carotenul – care provine din alimentele de origine vegetală. Dacă nu aveți necesarul de vitamina A în corp, este foarte posibil ca acuitatea vizuală nocturnă să vă scadă, la fel și imunitatea, dar și să suferiți de tulburări digestive și de anemie. Dacă însă în fiecare primăvară alergiile vă dau bătăi de cap, administrarea de vitamina A ar putea să fie soluția. La fel, și dacă suferiți de hipo sau hipertensiune, dermatoze, eczema, psoriazis, ulcer gastric, anemie, osteoporoză, administrarea de vitamina A este foarte importantă.

Uleiul de ricin

Categories:

Ricinul, denumit și ricinus communis, este o plantă ce uimește nu numai prin proprietățile pe care le are, dar și prin frumusețea sa. Frunzele sunt de forma palmelor, de aproximativ 14-15 centimetri, verzui-roșiatice și străbătute de vene groase roșu aprins, cu tulpini de un roșu aprins, în capătul cărora se ițește un ciorchine cu flori. Nu flori obișnuite, însă, ci ghemotoace de țepi. Cele de sex feminin sunt roșii ca focul, iar florile bărbătești de ricin sunt galben-verzui. Provenit din semințele de ricin, uleiul de ricin a fost inițial folosit de navigatorii greci pentru a menține lămpile aprinse în timpul nopților. Semințele de ricin, baza uleiului de ricin, au fost descoperite inclusiv în mormintele egiptene, cu 4.000 de ani înainte de Hristos, și, încă din cele mai vechi timpuri, a fost utilizat atât pentru tratamente de înfrumusețare, cât și pentru tratarea diferitelor afecțiuni.

Intern, uleiul de ricin este utilizat pentru scăderea stării febrile, ca laxativ, pentru inducerea travaliului, pentru creșterea imunității, dar și pentru ameliorarea artritelor.

Extern, acesta este utilizat pentru întărirea firului de păr, pentru îngroșarea acestuia, pentru hidratarea pielii și tratarea acneii și a chisturilor, pentru echilibrarea PH-ului scalpului și pentru eliminarea mătreții.

Uleiul de măsline

Categories:

Uleiul de măsline – aurul lichid

Uleiul de măsline este sucul natural care rezultă din stoarcerea măslinelor. Cel mai pur ulei de măsline este cel nerafinat. De secole, uleiul de măsline, cea mai bogată sursă de grăsimi mononesaturate, a fost considerat un bun care valora cantitatea sa în aur. La uleiul de măsline nu aveau acces decât regii sau conducătorii, care îl ofereau ca cel mai de preț dar. Pentru că este extrem de bogat în polifenoli, uleiul de măsline previne apariția bolilor de inimă prin scăderea colesterolului rău, în timp ce crește colesterolul bun, ajută la menținerea elasticității arterelor și prevenirea accidentelor vascular cerebrale sau a atacului de cord, protejează celulele roșii din sânge, scade tensiunea arterială. Ajută la scăderea în greutate, pentru că reduce pofta de dulce, face mai rapidă instalarea senzației de sațietate, pe care o menține mai mult timp, ajută digestia, previne apariția depresiei, previne bolile degenerative, îmbunătățește memoria.

Uleiul de măsline este utilizat și în plan extern, pentru multe tratamente corporale. Acesta ajută la menținerea elasticității pielii, la menținerea hidratării acesteia, previre arsurile solare, hidratează scalpul, întărește părul și îi menține elasticitatea.

Cuișoarele

Categories:

Cuișoarele – muguri pentru respirație florală

Cuișoarele, utilizate ca mirodenii și pentru efectele lor terapeutice, sunt, de fapt, mugurii din florile roz ale arborelui Eugenia caryophyllus. Arborele poate ajunge până la 20 de metri și, deși este mereu verde, nu înflorește decât după aproximativ 20 de ani de viață, pentru o jumătate de secol. Florile arborelui sunt în formă de clopoței, roșu cu alb, iar mugurii din interiorul acestora –cuișoarele – de culoare roz inițial, sunt culeși și uscați până devin maronii. Cu un gust picant și dulce în același timp, uleiul esențial de cuișoare este un antibacterial cu spectru larg, deosebit de eficient în tratarea afecțiunilor cavității bucale, dar și în afecțiunile gastrice și cutanate. Cuișoarele sunt utilizate și pentru ameliorarea durerilor dentare, și pot fi de mare folos pentru reîmprospătarea respirației.

Busuiocul

Categories:

Busuiocul –planta Sfintei Cruci

Busuiocul, planta despre care se spune că a crescut exact în locul în care Împărații Constantin și Elena au descoperit Sfânta Cruce, este nu numai o plantă cu un parfum inconfundabil și cu implicații religioase, dar și o extrem de bogată sursă de vitamina A. Crește, de regulă, într-o zonă cu suficientă căldură și umiditate, atinge aproximativ 40 de centimetri, și dezvoltă flori albe ori multicolore, însă frumusețea și mirosul emanate de această plantă sunt insignifiante față de proprietățile curative ale acesteia. Principalul rol al busuiocului este de a oferi organismului uman protecția de care are nevoie în procesul de antioxidare. Conține cantități impresionante de beta-caroten, vitamina A, având o acțiune directă împotriva radicalilor liberi. 100 de grame de busuioc verde conține 175% din necesarul zilnic de vitamina A. Consumat într-o dietă echilibrată, busuiocul nu conține calorii și ajută la reglarea digestiei, scăderea stării de iritabilitate și nervozitate, iar cantitatea impresionantă de fier existentă în frunzele de busuioc are un rol important în buna dezvoltare a copiilor. O altă substanță conținută de busuioc, zea-xanthin, a fost studiată ani la rând de cercetătorii americani, aceștia descoperind că lipsa acesteia din organism, mai ales în cazul vârstinicilor, duce la afecțiuni serioase ale ochilor.